Sinteza Săptămânii

Economic: Institutul Naţional de Statistică: Cheltuielile au reprezentat 88% din veniturile populaţiei în trimestrul patru din 2015. Veniturile totale medii lunare ale populaţiei s-au cifrat în ultimul trimestru de anul trecut la 2.862 lei pe gospodărie, în timp ce cheltuielile s-au situat la 2.537 lei, respectiv 88,6% din venituri, a anunţat miercuri Institutul Naţional de Statistică. În termeni nominali, venitul mediu pe persoană a fost de 1079 lei, iar cheltuielile de 956 lei. Raportat la zonă, în oraşe, venitul mediu s-a situat la 1.237 lei, iar în mediul rural la 893 lei.

Din totalul veniturilor, 56,4% au fost de natură salarială, urmate de venituri din prestaţii sociale (22,4%), din agricultură (2,9%), din activităţi neagricole independente (2,6%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,3%).

Brexitul ar putea lăsa băncile europene cu o gaură de peste 100 de miliarde de euro: Dacă Marea Britanie decide să părăsească Uniunea Europeană, o parte din piaţă de creditare ar putea să plece împreună cu ea, iar băncile europene s-ar putea vedea în ipostaza de a înlocui titluri de valoare de 108 miliarde de euro. Creditorii din UE care au cumpărat obligaţiuni susţinute de ipotecile din Marea Britanie, împrumuturi bancare şi datorii pe carduri de credit, s-ar putea vedea prinşi fără voie în lupta "Brexitului", pentru că banii pe care trebuie să îi primească ar putea brusc să nu mai fie o prioritate.În timp un scandal cu UE ar avea nevoie de ani pentru a se materializa, avocaţii şi analiştii încep să vorbească despre riscul holdingurilor şi titlurilor de valoare susţinute de active, o piaţă care deja a fost lovită puternic de criza financiară."Băncile ar putea să se găsească într-o problemă majoră de lichiditate dacă acele active nu mai contează. Sunt riscuri mari, iar soluţiile nu sunt deloc uşoare", a spus pentru Bloomberg Vincent Keaveny, partener la firma de avocatură DLA Piper.

Ţările cu cel mai mic şi cel mai mare salariu minim din Europa: Un studiu realizat de firma de consultanţă fiscală şi audit KPMG a arătat care sunt ţările cu cel mai mic, respectiv cel mai mare salariu minim din Europa şi care este valoarea acestora. Cel mai mic salariu minim din Europa este de 214 euro pe lună în Bulgaria, iar cel mai mare este de 1.923 de euro pe lună în Luxemburg. În România, salariul minim este de circa 236 de euro brut pe lună. Un număr de 22 de state din Europa au stabilit, prin legislaţie, un salariu minim la nivel naţional. „Aproape toate statele incluse în studiu au o formă de salariu minim, dar aspectele specifice variază foarte mult de la un stat la altul. În unele state, cum e România, există un salariu minim unic la nivel naţional, iar altele au mai multe niveluri de salariu minim, care depind de factori precum industria în care activează angajatorul, funcţia deţinută de angajat, vârsta acestuia, sau de alte criterii. În aceste cazuri, salariile minime sunt stabilite adesea în baza unor contracte colective de muncă”, a spus Mădălina Racoviţan, Partener şi Coordonator al Diviziei People Services din cadrul KPMG în România.

Vânzările de tichete cadou pentru Paşti vor creşte cu 20% în acest an: Vânzările de tichete cadou pentru Paşte vor creşte cu 20% faţă de perioada similară de anul trecut, 70% dintre acestea fiind aşteptate să provină din comenzile date de IMM-uri, potrivit estimărilor Up România (fosta Chèque Déjeuner România)."2016 este al treilea an consecutiv în care tichetele cadou înregistrează creşteri pentru fiecare dintre evenimentele când companiile optează pentru acest gen de recompensă. În 2015, faţă de 2014, de 8 Martie, vânzările au crescut cu 8%, de Paşte cu 15%, iar de Crăciun cu 25%. Suntem, aşadar, pe un trend ascendent favorizat atât de legislaţie, cât mai ales de o conştientizare tot mai profundă a mediului de afaceri cu privire la importanţa şi rolul decisiv pe care îl are calitatea vieţii la locul de muncă, o componentă a acestui concept complex fiind şi acordarea de beneficii extra salariale, cum sunt tichetele cadou", a declarat marţi, într-un comunicat, Elena Pap, directorul general al Up România.

Politic: Cioloş: Avem două variante ale legii salarizării - una până în 2020, alta doar pentru la anul. Premierul Dacian Cioloş a anunţat că Guvernul a elaborat două variante ale proiectului de lege a salarizării unitare, una dintre ele fiind multianuală, până în 2020, şi plecând de la nivelul salariului minim, iar cealaltă variantă aplicându-se doar anul viitor, în funcţie de buget. Premierul Dacian Cioloş a participat, luni, la întâlnirea Asociaţiei Municipiilor din România, prilej cu care primarii prezenţi şi-au arătat nemulţumirea legată de faptul că Guvernul întârzie adoptarea legii salarizării unitare. Şeful Executivului le-a spus celor prezenţi că Guvernul are două variante în lucru, iar în şedinţa din această săptămână se va purta o primă discuţie.

Deputaţii din Comisia de muncă adoptă 130 de amendamente care vor scoate bani serioşi din buget. Unul singur are impact bugetar de 1,6 miliarde lei. PSD: "Argumente că nu sunt bani, deschidem cutia Pandorei şi dăm drumul la infringement nu ne mai sunt pe plac". Deputaţii din Comisia de muncă au dezbătut, marţi, timp de şapte ore, legea pentru adoptarea OUG nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în 2016 şi alte măsuri fiscal-bugetare, adoptând 130 de amendamente, impactul bugetar al unuia singur fiind de 1,6 miliarde de lei. La OUG nr. 57/2015 au fost aduse în jur de 130 de amendamente, al căror impact bugetar este semnificativ, o parte dintre acestea fiind susţinute de PSD, cum ar fi modul de calcul a pensiilor militare şi egalizarea salariilor funcţionarilor, păstrarea salariilor pentru unele categorii la nivelul la care sunt garantate prin contractele colective de muncă care expiră la sfârşitul anului 2016, acordarea sporului de doctorat celor care au obţinut acest titlu în perioada 2010-2014, dar şi majorarea indemnizaţiiilor de sedinţă primite de consilierii locali.

Camera Deputaţilor: Profesorii vor primi sporurile şi creşterile salariale restante din 2008-2011. Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, o lege prin care toate cadrele didactice vor beneficia de sporurile şi creşterile salariale restante din 2008-2011, fără să mai fie nevoite să ceară, în instanţă, aceste drepturi.Personalul didactic din învăţământul de stat căruia, până la data intrării în vigoare a legii adoptate de Camera Deputaţilor, nu i s-au acordat diferenţele salariale pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, i se plătesc aceste drepturi eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, de la data intrării în vigoare a legii, astfel: în primul an 5% din valoarea diferenţelor salariale, în al doilea an 10%, în al treilea an 25%, în al patrulea an tot 25% şi în al cincilea an 35%, potrivit proiectului de lege. Plata acestor sume se va face anual, în mod eşalonat, în tranşe trimestriale egale.

Iohannis: Am aprobat desemnarea lui Dan Mihalache ca ambasador la Londra, plus numirea altor 20. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că a aprobat desemnarea lui Dan Mihalache ca ambasador al României la Londra, numele său urmând a fi înaintat joi Parlamentului alături de alte 20 de propuneri, printre care se numără şi cele pentru reprezentanţele de la Chişinău şi Budapesta. Întrebat la TVR despre informaţiile potrivit cărora şeful Cancelariei prezidenţiale ar urma să fie desemnat ca ambasador la Londra, Iohannis a confirmat faptul că acesta "a fost propus".''Am aprobat această solicitare'', a precizat preşedintele. El a adăugat că are ''în lucru un pachet de aproximativ 20 de poziţii de ambasador'' pe care le-a aprobat.

Klaus Iohannis a dezvăluit numele viitorului ambasador la Chişinău -Daniel Ioniță, fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe şi a celui care va pleca la post în Budapesta - Marius Gabriel Lazurca, fost ambasador în Republica Moldova.

Internațional: Unul dintre autorii atacurilor teroriste de la Bruxelles a lucrat în Parlamentul European. Parlamentul European a confirmat, miercuri seară, că unul dintre autorii atentatelor comise la Bruxelles pe 22 martie, soldate cu 32 de morţi, lucrase în trecut la instituţie. Parlamentul European confirmă că, în urmă cu şase, respectiv şapte ani, unul dintre autorii atentatelor de la Bruxelles a lucrat pentru o firmă de curăţenie care avea activităţi în instituţie. A fost vorba de un student care a avut un loc de muncă temporar în vacanţa de vară din 2009 şi în cea din 2010, de fiecare dată câte o lună", a declarat un purtător de cuvânt al Legislativului UE, fără a oferi detalii. "În momentul desfăşurării activităţilor în Parlamentul UE, bărbatul nu figura ca având infracţiuni în cazierul judiciar", a explicat oficialul PE. Potrivit unor surse citate de presa austriacă, unul dintre autorii atentatelor comise la Bruxelles pe 22 martie, soldate cu 32 de morţi, a lucrat în trecut în incinta Parlamentului European. Conform agenţiei de ştiri APA, unul dintre teroriştii care au comis atacurile de la Bruxelles lucrase la o firmă de curăţenie care avea contract cu Parlamentul European.

Rebelii sirieni au cucerit o localitate la frontiera cu Turcia care era ocupată de reţeaua SI: Insurgenţii sirieni au ocupat un punct de trecere de la frontiera cu Turcia care era până acum sub controlul reţelei teroriste Stat Islamic, anunţă Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), citat de ziarul Le Figaro. "Facţiuni insurgente au preluat controlul asupra punctului de trecere Al-Rai, situat în nord-vestul Siriei", a declarat Rami Abdel Rahman, directorul OSDO. Localitatea Al-Rai se află în provincia Alep, la frontiera cu Turcia. "Este vorba de una dintre principalele rute de tranzit spre Turcia", a explicat Rami Abdel Rahman. Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeşte, conform estimărilor ONU, 270.000 de morţi.

SCANDALUL PANAMA: Societatea de investiţii luxemburgheză LSK a creat 31 de companii în paradisuri fiscale. Societatea de investiţii luxemburgheză LSK, prezidată de fostul director al FMI Dominique Strauss-Kahn până în octombrie 2014, a creat 31 de companii în paradisuri fiscale, a anunţat, miercuri, publicaţia Le Monde, în cadrul anchetei Dosarele Panama, informează L'Express. Potrivit cotidianului Le Monde, care a avut acces la documentele interne ale cabinetului de avocatură panamez Mossack Fonseca, LSK (Leyne Strauss-Kahn & Partners) şi-a ajutat mai mulţi clienţi să deschidă şi să administreze companii în R. Seychelles, Insulele Virgine Britanice, Panama şi Hong Kong, prin intermediul unei filiale numite Assya Asset Management Luxembourg (AAML).

"Cea mai mare parte din aceste companii a servit la deschiderea de conturi bancare în Elveţia, Lumxemburg, Panama sau Hong Kong - o manevră utilizată frecvent pentru a disimula identitatea reală a beneficiarilor fondurilor", informează cotidianul. Printre beneficiari se numără "bogătaşi francezi, producători asiatici de materiale din domeniul audiovizualului, un important grup parizian de dezvoltare".

Islanda nominalizează un premier interimar şi solicită organizarea de alegeri anticipate. Guvernul islandez l-a nominalizat, miercuri seară, pe Sigurdur Ingi Johannsson premier interimar şi a solicitat organizarea de alegeri anticipate în toamnă, la o zi după ce premierul Sigmundur David Gunnlaugsson a demisionat din cauza scandalului Panama Papers, informează Reuters. Numirea lui Sigurdur Ingi Johannsson, ministrul Agriculturii şi al Pescuitului, în fruntea guvernul islandez vine după proteste de amploare în care mii de islandezi au ieşit în stradă pentru a solicita demisia premierului în funcţie atunci, Sigmundur David Gunnlaugsson, acuzat că ar fi evitat plătirea de taxe împreună cu soţia sa, potrivit dezvăluirilor făcute de ancheta jurnalistică Panama Papers. Pe fondul protestelor declanşate de luni, Gunnlaugsson a demisionat marţi, deşi exclusese vehement această opţiune anterior, dar oamenii au continuat să iasă în stradă şi miercuri seară. Potrivit unei scurgeri de 11,5 milioane de documente din baza de date a firmei panameze de avocatură Mossack Fonseca, Gunnlaugsson şi soţia sa au înfiinţat o companie în Insulele Virgine Britanice, cu ajutorul acestei firme, evitând, astfel, plătirea de taxe şi impozite pentru milioane de dolari.

Cultură și educație: Medicii au protestat joi în Capitală. Ministerul Sănătăţii a demarat un studiu de impact privind numărul de gărzi pe care le fac doctorii. Peste 150 de medici au protestat joi între orele 12.00 - 14.00 în faţa Ministerului Sănătăţii, nemulţumiţi de salariile mici şi de programul încărcat. În replică, ministerul spune a a demarat deja un studiu de impact privind gărzile din spitale. Preşedintele Alianţei Medicilor, Bogdan Tănase, a precizat că medicii aşteaptă rezultatele studiului, considerând că el ar fi trebuit demarat  cu mult timp în urmă. „Nu ştim cât va dura acest studiu şi e interesant de ştiut, pentru că dacă se va întinde pe doi ani, nu ne interesează, pentru că problema gărzilor este una mare. Situaţia diferă de la unitate la unitate, dar pot să vă dau exemplu Spitalul din Buzău, în care avem, la unitatea de primiri urgenţe, un singur medic urgentist şi la medicină internă, patru medici internişti. Practic, o secţie este menţinută de patru medici care trebuie să asigure gărzile, ceea ce înseamnă că fac o gardă la patru zile. Plus că într-un spital judeţean pot fi gărzi cu 200 de prezentări, deci în gardă nu se vor odihni deloc, iar după patru zile va trebui reluată garda în acelaşi regim de muncă şi atunci nu e de mirare că unii medici la 60 de ani se prăpădesc, fac infarct sau accident vascular şi mor pur şi simplu”, a explicat liderul sindical.

Camera Deputaţilor: Jurnaliştii pensionari vor beneficia de o indemnizaţie de 50% din pensia cuvenită. Guvernul susţine că iniţiativa nu este "oportună". Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, un proiect de lege potrivit căruia jurnaliştii, membri ai uniunilor de creatori, vor primi o indemnizaţie de 50% din pensia cuvenită, legea urmând să ajungă la promulgare. Proiectul de lege adoptat de Camera Deputaţilor cu 207 voturi "pentru" şi 7 "abţineri", modifică articolul 1 Legii nr.8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică. Astfel, actul normativ adoptat prevede că "prin uniuni de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică se înţelege persoanele juridice române de drept privat, fără scop patrimonial, din domenii precum cel al creaţiei muzicale, interpretative, cinematografice, literare, arhitecturale, teatrale, jurnalistice şi al artelor plastice care sunt recunoscute ca fiind de utilitate publică".

Muzica clasică la metrou: Artişti talentaţi vor susţine concerte pe peron, în perioada 18-22 aprilie. Bucureştenii care vor trece în perioada 18-22 aprilie, între orele 17.30 - 19.00, prin staţiile de metrou Piaţa Unirii 1, Piaţa Unirii 2, Universitate şi Piaţa Victoriei, vor fi martorii unor concerte de muzică clasică, susţinute pe peron de artişti talentaţi, dar şi de studenţi şi masteranzi. Organizaţia nonguvernamentală Arta nu muşcă, cu susţinerea Metrorex, oferă bucureştenilor o săptămână de muzică clasică la metrou, în cele mai tranzitate patru staţii, se arată pe pagina de Facebook a evenimentului. Între 18-22 aprilie Festivalul de Muzică Clasică la Metrou se va desfăşura pe peroanele celor mai tranzitate 4 staţii de metrou în săli de spectacole, timp de 5 zile. Spectacolele vor avea loc între orele 17:30-19:00 în staţiile Piaţa Unirii 1, Piaţa Unirii 2, Universitate şi Piaţa Victoriei.

Ministerul Culturii invită agenţiile de publicitate să promoveze campania de achiziţie a „Cuminţeniei Pământului”. Ministerul Culturii (MC) lansează subscripţia naţională pentru achiziţia sculpturii „Cuminţenia Pământului” şi invită agenţiile de publicitate să dezvolte pro bono campania de comunicare, se arată într-un comunicat de presă publicat pe site-ul Ministerului.  Pe 16 martie 2016, Guvernul României a anunţat public intenţia de a achiziţiona sculptura „Cuminţenia Pământului”, una dintre cele mai importante lucrări din opera lui Constantin Brâncuşi, printr-un efort comun susţinut de stat şi de cetăţenii săi. Astfel, proprietarii "Cuminţeniei Pământului", lucrarea lui Constantin Brâncuşi, au acceptat oferta de achiziţie propusă de comisia de negociere mandatată de Guvernul României, în valoare de 11 milioane de euro.

Subscripţia publică ce va fi deschisă zilele următoare are ca obiectiv colectarea sumei de şase milioane de euro, bani ce se vor adăuga celor cinci milioane alocate de Guvern pentru achiziţia sculpturii.