Sinteza săptămânii.

Ce se mai întâmplă în politică? Parlamentul European a adoptat, miercuri, o rezoluţie non-legislativă prin care solicită introducerea unui mecanism permanent pentru apărarea principiilor democratice şi ale statului de drept în ţările Uniunii Europene. Parlamentul European avertizează că provocările la adresa principiilor statului de drept şi democraţiei în ţările UE generează riscuri la adresa libertăţii, securităţii, justiţiei şi politicii externe, mai ales în raport cu ţările vecine sau candidate la aderare.

Comisia Europeană precizează că MCV nu are scopul de a pedepsi, ci de a ajuta, iar instituţia nu are culoare politică şi nici o agendă politică cu privire la acest subiect. Reacţia CE vine în contextul în care lideri ai PSD-ALDE au susţinut că raportul MCV este subiectiv şi influenţat politic. Reprezentanţii CE adaugă că observaţiile din rapoarte MCV făcute de-a lungul timpului sunt sprijinite de concluziile Consiliului Europei. Oficialii europeni amintesc şi de analizele realizate de Grupul de State Împotriva Corupţiei din Consiliul Europei (GRECO) şi de căre Comisia de la Veneţia.

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, legea care prevede declasificarea Hotărârii CSAT nr. 17/2005 şi că sunt supuse revizuirii sentinţele în care s-au administrat „probe prin mijloace tehnice speciale” în perioada de existenţă a documentelor izvorâte din hotărârea care face obiectul legii. În cadrul dezbaterilor de marţi din plen, opoziţia a acuzat formaţiunile de la putere că vrea redeschiderea unor dosare, deputaţii din PNL, USR şi PMP fiind atenţionaţi că România a redevenit stat poliţienesc ca înainte de 1989.

CCR a amânat pentru 28 noiembrie dezbaterea pe sesizarea Camerei Deputaţilor cu privire la existenţa unui conflict între Parlament şi Ministerul Public, care prevede, printre altele, că efectele protocoalelor continuă să se producă, chiar şi după denunţarea lor. Şedinţa a fost amânată deoarece Florin Iordache, cel care a semnat sesizarea la CCR, nu a putut participa la şedinţa de miercuri pentru a susţine punctul de vedere al Parlamentului. Sesizarea a fost semnată de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor deoarece în ziua respectivă preşedintele forului inferior al Legislativului, Liviu Dragnea, i-a delegat acestuia atribuţiile funcţiei.

Finlanda a propus preluarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în locul României, afirmă premierul finlandez, Juha Sipilä, precizând că Bucureştiul a transmis că nu este necesar acest lucru. România urmează să deţină Preşedinţia Consiliului UE în primul semestru al anului 2019, fiind urmată de Finlanda. Dar, în contextul tensiunilor politice din România şi a declaraţiei preşedintelui român, Klaus Iohannis, care a afirmat că România nu este pregătită pentru preluarea Consiliului UE, premierul Finlandei, Juha Sipilä, a exprimat luni seară disponibilitatea ca Guvernul de la Helsinki să înceapă mandatul european din ianuarie 2019.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat marţi că respinge propunerea Finlandei, care a spus că poate prelua Preşedinţia Consiliului UE în locul României, spunând că ţara noastră este pregătită şi preşedintele Klaus Iohannis ştie acest lucru. Precizările vin după ce Finlanda a propus preluarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în locul României, afirmă premierul finlandez, Juha Sipilä, precizând că Bucureştiul a transmis că nu este necesar acest lucru.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat marţi, la Parlament, că va începe miercuri, în lipsa avocatului, să studieze cele 73 de volume în cazul solicitării DNA de începere a urmăririi penale pe numele său. Preşedintele Comisiei Juridice din Senat, Robert Cazanciuc, a anunţat marţi că studierea celor 73 de volume în cazul solicitării DNA de începere a urmăririi penale pe numele lui Călin Popescu Tăriceanu, va începe de miercuri şi va dura până luni, inclusiv.

Comisarul european pentru politică regională Corina Creţu a declarat, într-un interviu pentru România Tv, despre rezoluţia din PE şi raportul MCV, că România trebuie să înveţe din aceste lecţii, iar partidele din ţara noastră nu trebuie să pună în cheie complotistă faptul că cineva ne vrea răul. Parlamentul European a adoptat, marţi, proiectul de rezoluţie prin care exprimă preocupare privind modificarea legislaţiei penale şi judiciare în România. Textul rezoluţiei semnalează îngrijorarea PE privind modificarea legislaţiei penale şi judiciare, avertizând că există riscul subminării independenţei justiţiei şi a acţiunilor anticorupţie.

Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a validat, miercuri, candidaţilor avizaţi pozitiv de Comisia de cultură, pentru funcţia de membru titular în cadrul Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) pentru un mandat de şase ani.

Preşedintele USR, Dan Barna, a declarat, miercuri, că s-a întâlnit cu liderii PNL şi PMP, Ludovic Orban şi Eugen Tomac, pentru a discuta despre strategia legată de depunerea unei moţiuni de cenzură împotriva Guvernului. Preşedintele USR, Dan Barna, a declarat, marţi, după ce Comisia Europeană a prezentat raportul MCV în care critică justiţia din România, că ţara noastră riscă să iasă din Uniunea Europeană şi că moţiunea de cenzură împotriva Guvernului a devenit obligatorie.

Uniunea Salvaţi România şi Mişcarea România Împreună, fondată de fostul premier Dacian Cioloş au transmis, miercuri, un apel comun pentru declanşarea de alegeri anticipate ca urmare a criticilor formulate în raportul MCV. În România, adoptarea legilor justiţiei şi presiunile asupra independenţei sistemului judiciar, în special asupra DNA, au generat dubii privind ireversibilitatea progreselor înregistrate de ţara noastră, a anunţat Comisia Europeană, recomandând în MCV suspendarea procedurilor în cazul procurorilor de rang înalt.

Corina-Alexandra Bogaciu şi Constantin-Cătălin Zamfira, ambii deputaţi de Ilfov, şi-au anunţat vineri demisiile din PSD şi din grupul parlamentar ale partidului, urmând să activeze ca şi aleşi neafiliaţi. Alături de ei a demisionat din partid şi senatorul Emanuel-Gabriel Botnariu. Demisionarii spun că vor sprijini în continuare măsurile pe care le vor considera benefice.

Deputatul USR Stelian Ion a declarat, miercuri, în plenul Camerei Deputaţilor, că vicepreşedintele forului, Florin Iordache, ar fi făcut gesturi obscene către grupul parlamentar al Uniunii Salvaţi România. Discuţia a avut loc după ce plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul de lege pentru aprobarea OUG 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, în forma Guvernului.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că va analiza "cu mare atenţie" propunerea de numire a Adinei Florea la şefia DNA şi cea de revocare a procurorului general, Augustin Lazăr, "în lumina" recomandărilor din raportul MCV prezentat de Comisia Europeană. Adoptarea legilor justiţiei şi presiunile asupra independenţei sistemului judiciar, în special asupra DNA, au generat dubii privind ireversibilitatea progreselor înregistrate de România, anunţă Comisia Europeană, recomandând suspendarea procedurilor în cazul procurorilor de rang înalt.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, marţi, decretul pentru numirea în funcţia de ministru delegat pentru Afacerile Europene a lui George Ciamba. Şeful statului a semnat şi decretul pentru vacantarea funcţie de către Victor Negrescu, după demisia acestuia. Klaus Iohannis a anunţat, marţi, cu câteva ore înainte de semnarea decretului, că va lua o decizie rapidă referitor la propunerea pentru Afaceri Europene.

Klaus Iohannis a anunţat, marţi, că va lua o decizie rapidă referitor la propunerea pentru Afaceri Europene, precizând însă că în ceea ce o priveşte pe Ecaterina Andronescu, lucrurile vor dura un pic mai mult pentru că aceasta i-a spus, într-o discuţie, că nu va merge la ministerul Educaţiei. Premierul Viorica Dăncilă a anunţat că va transmite marţi la Cotroceni propunerile pentru ministerul Educaţiei, în persoana Ecaterinei Andronescu şi George Ciamba, pentru funcţia de ministru delegat al Fondurilor Europene, după ce aceste propuneri au fost validate în şedinţa BPN PSD.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi că soţia sa, Carmen Iohannis, nu se va prezenta joi la Parchetul General, unde a fost citată, deoarece se vor afla în vizită de stat la Londra. Carmen Iohannis a fost citată pentru a se prezenta joi, 15 noiembrie, la Parchetul General, în dosarul deschis ca urmare a plângerii depuse de Lumea Justiţiei referitor la casele familiei din Sibiu.

Curtea Constituţională va dezbate pe 12 decembrie sesizarea preşedintelui privind modificările aduse Legii 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea Avocatului Poporului, prin care acesta beneficiază şi de pensie specială, au declarant surse juridice. Şeful statului argumentează că, potrivit noii legi, Avocatul Poporului ar beneficia de pensie de serviciu egală cu 80% din salariul brut lunar, similară cu cea a judecătorilor Curţii Constituţionale.

Călin Popescu Tăriceanu a afirmat că, la o eventuală moţiune de cenzură, ALDE va vota în apărarea Guvernului. Preşedintele Senatului nu a exclus posibilitatea ca, prin dosarul DNA, să existe intenţia de a îl forţa să voteze o posibilă moţiunea anunţată de Opoziţie. Liderul ALDE a adăugat că justiţia a devenit dependentă de serviciile secrete.

Cu economia cum stăm? Premierul Viorica Dăncilă a anunţat, că Guvernul va adopta, în şedinţa de joi, proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), precizând că acest instrument financiar este necesar pentru susţinerea dezvoltării economice a României. Premierul a adăugat că Fondului Suveran de Investiţii are scopul de a crea o serie de vehicule financiare în acţiuni sau companii profitabile.

Deputaţii europeni au confirmat miercuri, prin vot, poziţia pentru următorul buget UE pe termen lung, inclusiv sumele prevăzute pentru fiecare program al UE, insistând pentru creşterea fondurilor pentru tineret, cercetare, creştere economică şi locuri de muncă şi combaterea schimbărilor climatice. Parlamentul subliniază că este „unit şi pregătit” pentru negocierile cu miniştrii din Consiliu, referitor la Cadrul financiar multianual 2021-2027 (MFF) şi regretă că statele membre nu au reuşit să realizeze „un progres semnificativ” în adoptarea unei poziţii comune.

Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul pentru promulgarea Legii privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule. Camerei Deputaţilor a votat, în calitate de for decizional, legea offshore privind condiţiile în care se vor realiza exploatările de gaze din Marea Neagră. Investitorii sunt obligaţi să tranzacţioneze 50% din gaze pe bursa din România, iar 25% din angajaţi trebuie să fie români. Legea offshore a fost aprobată în Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, cu 170 de voturi ”pentru”, trei ”împotrivă” şi o abţinere.

Cursul valutar pentru dolar, care în România este stabilit de bănci prin paritate cu euro şi calculat de Banca Naţională a României (BNR), a fost stabilit, luni, la 4,1342 lei, în creştere cu 0,68%, faţă de vineri. Anterior, cel mai ridicat curs de schimb pentru dolar a fost de 4,1521 lei, la data de 15 mai 2017. De asemenea, gramul de aur a înregistrat luni o valoare de 160,4438 lei, în scădere de la 160,9068 lei vineri.

Preţurile de consum în luna octombrie 2018, comparativ cu luna octombrie 2017, au crescut cu 4,3%, astfel că rata inflaţiei a scăzut de la 5% în septembrie, potrivit datelor transmise luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). Creşterea din octombrie s-a făcut pe fondul majorării cu 5,27% a preţurilor la mărfurile nealimentare, cu 3,73% a celor alimentare şi cu 2,73% a serviciilor, se menţionează într-un comunicat de presă al INS transmis luni.

Poşta Română lansează, de luni, PostCollect Retur 30, un serviciu prin care clienţii pot returna produsele comandate de pe site-urile eMag şi FashionDays, în termen de 30 de zile de la achiziţie, în peste 500 de oficii PostCollect din toată ţara. Trimiterile PostCollect „Retur 30” se pot monitoriza prin Track&Trace, pe site-ul Poştei Române, de la prezentare, până la livrarea către beneficiar.

Speranţa de viaţă în România în rândul tinerilor este de 74 de ani, arată un studiu realizat de Eurostat pentru 2016, precizând că România se află la coada clasamentului. Ţările care se află în top sunt: Spania, Italia, Franţa, Elveţia sau Marea Britanie,unde aceştia pot ajunge până la 85 de ani. România se află la coada topului privind regiunile cu cea mai ridicată speranţă de viaţă. Astfel, conform informaţiilor furnizate, un nivel scăzut de speranţă la viaţă o au tinerii din regiunea Nord-Est a României, adică persoanele din judeţele Suceava, Botoşani sau Iaşi. Aceştia au o speranţă de viaţă de 74,4 ani.

O echipă a Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Jaewoo Lee, a vizitat Bucureştiul, în perioada 6-12 noiembrie 2018, pentru a discuta evoluţiile recente în plan macroeconomic şi în planul politicilor. Reprezentanţii FMI au menţionat că misiunea a avut discuţii fructuoase cu ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, cu Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, şi cu alţi oficiali guvernamentali, cu reprezentanţi ai sectorului privat şi ai organizaţiilor societăţii civile.

Acceptarea majorărilor salariale cerute de sindicaliştii de la Metrou, care au delanşat conflictul de muncă, ar duce la o creştere a preţului biletului la 4 lei, de la 2,5 lei pentru o călătorie, a declarat miercuri seara ministrul Transporturilor Lucian Şova. Ministrul spune că Ion Rădoi vinde sindicaliştilor iluzii, solicitând, în cadrul negocierilor, o creştere salarială de 42%. O asemenea creştere salarială este ilegală, spune Şova, pentru că ar trebui corelată cu creşterea productivităţii.

Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), a explicat, miercuri, motivele pentru care România are o mare nevoie de păstrarea macrostabilităţii. Guvernatorul BNR, a subliniat, miercuri, că analiştii financiar-bancari trebuie să facă efortul de a traduce din română în română, mesajele Băncii centrale, fără a le disporsiona, pentru ca publicul să le înţeleagă. De asemenea, acesta a mai susţinut că este foarte important ca, într-o perioadă în care lumea se transformă, idei eronate şi tendenţionase, care, deseori, sunt mai uşor de promovat în spaţiul public, să nu fie lăsate să devină dominante.

DNA l-a trimis în judecată pe administratorul Aedificia Carpaţi, Petre Badea, pentru cumpărare de influenţă şi evaziune fiscală, fiind acuzat că a oferit unui parlamentar, în prezent decedat, peste 3 milioane de euro pentru a interveni la Ministerul Culturii pentru atribuirea unor contracte. Procurorii au dispus luarea măsurilor asiguratorii asupra bunurilor imobile şi mobile aflate în posesia ori proprietatea lui Badea Petre şi Aedificia Carpaţi S.A., până la concurenţa sumei de 2.257.764 de lei (cu privire la prejudiciul cauzat prin săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală).

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat marţi, la Parlament, că proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) a primit toate avizele şi va intra pe ordinea de zi a şedinţei de săptămâna aceasta a Executivului. Teodorovici a menţionat că a doua rectificare bugetară se va face „cel târziu în ultima săptămână din noiembrie”, că salariul minim se va majora de la 1 Decembrie şi că există bani la buget pentru aplicarea noii legi a pensiilor.

Enel X România, companie membră diviziei de servicii avansate de energie a Grupului Enel, a lansat marţi un plan de dezvoltare de infrastructură, cu o investiţie de 15 – 20 milioane euro, pentru instalarea a circa 2.500 de puncte de încărcare a maşinilor electrice. Punctele de încărcare prevăzute în planul de mobilitate electrică vor fi instalate, începând cu 2019, în toate regiunile României, pe principalele drumuri din ţară, precum şi în majoritatea marilor oraşe.

Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de lege privind emiterea de monedă electronică. Emiterea de monedă electronică va putea fi făcută doar de instituţii autorizate de BNR, care va administra registrul acestora şi le va supraveghea, emitenţii trebuind să dispună la data autorizării un capital iniţial de 350.000 de euro. Proiectul stabileşte autorizarea, cerinţele operaţionale şi supravegherea instituţiilor emitente de monedă electronică; desfăşurarea activităţii de prestare a serviciilor de plată de către instituţiile emitente de monedă electronică persoane juridice române pe teritoriul României prin intermediul agenţilor şi externalizarea.

Consiliul IMM-urilor din România (CNIPMMR) în parteneriat cu Asociaţia Municipiilor din România (AMR) au desemnat Brăila, în cadrul Galei AMR, drept primul municipiu care va deţine titlul de “Capitala antreprenoriatului românesc 2019”, pentru o perioadă de 1 an, informează un comunicat. Iniţiativa a vizat o competiţie între municipiile din România care au o viziune antreprenorială de excepţie, indiferent de dimensiunea şi prosperitatea acestora, Brăila, din cei 8 aplicanţi, dispunând de planul de acţiune cel mai performant şi orientat spre viitor, apreciază documentul.

Aproape 800 de angajaţi din două companii de confecţii textile din judeţul Teleorman vor fi disponibilizaţi colectiv până în ianuarie, pe fondul scăderii numărului de comenzi şi a situaţiei financiare tot mai instabile a celor două firme. Cele două companii fac parte din rândul marilor angajatori ai judeţului Teleorman. Una dintre cele două companii a fost premiată de municipalitatea din Alexandria pentru activitate şi contribuţia la bugetul local al reşedinţei de judeţ. Este prima dată când cele două companii de confecţii textile fac disponibilizări de o asemenea amploare.

Știri externe. Guvernul de la Londra a ajuns la un acord privind termenii retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, a transmis miercuri seară premierul Theresa May, după o şedinţă specială cu membrii Cabinetului, liderul de la Londra admiţând că una dintre opţiuni ar putea fi evitarea Brexit. După ce va fi aprobat de Consiliul European, acordul va intra în procedura de ratificare.

Dominic Raab, ministrul britanic pentru Brexit, a demisionat joi în semn de protest faţă de acordul cu UE anunţat de premierul Theresa May, informează site-ul agenţiei de ştiri Reuters. Gestul său a fost urmat la scurt timp de cel al ministrului Muncii, Esther McVey şi a altor subsecretari de star. Pentru a explica termenii ieşirii Marii Britanii, negociaţi cu UE, premierul Theresa May s-a aflat, ulterior, în Parlamentul britanic. Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului European, a declarat joi că este mulţumit de elementele de bază ale acordului de Brexit negociat de UE cu Marea Britanie, menţionând drepturile cetăţenilor şi chestiunea frontierei între Irlanda şi regiunea britanică Irlanda de Nord, informează Reuters.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a stabilit că liderii din cadrul Uniunii Europene se vor reuni pe data de 25 noiembrie pentru a semna acordul privind termenii de retragere a Marii Britanii din Blocul comunitar, relatează site-ul agenţiei Dpa. Reprezentanţii statelor membre UE vor analiza textul documentului în următoarele zile.

Parlamentul European a adoptat, miercuri, o rezoluţie non-legislativă prin care solicită introducerea unui mecanism permanent pentru apărarea principiilor democratice şi ale statului de drept în ţările Uniunii Europene. Într-o rezoluţie non-legislativă, eurodeputaţii regretă că nu a fost elaborată încă o propunere legislativă în acest sens de către Comisia Europeană, deşi Parlamentul European a cerut acest lucru în octombrie 2016.

Administraţia Recep Tayyip Erdogan a cerut miercuri seară organizarea unei investigaţii internaţionale în cazul asasinării jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, informează site-ul agenţiei Reuters. Turcia a semnalat că va coopera într-o eventuală investigaţie internaţională, cerând ca aceasta să fie coordonată de Naţiunile Unite.

NATO dezvoltă noi tehnologii, cum ar fi abilitatea de a imprima piese 3D pentru arme şi de a le livra prin intermediul dronelor, precum a-şi păstra avantajele competitive în raport cu Rusia, China şi alţi potenţiali adversari, informează Reuters. NATO, a spus Lanata, se concentrează pe inteligenţa artificială, conectivitate, computere cuantice, big data şi viteze sporite, dar doreşte, de asemenea, să înveţe de la companii precum DHL şi alţii cum să îmbunătăţească logistica mutării armelor şi a trupelor. Participanţii la conferinţă au avut întâlniri, în spatele uşilor închise, cu cei mai mari 15 producători de arme din Europa.

Cancelarul austriac Sebastian Kurz a declarat miercuri, în urma unei întâlniri a cabinetului său, că Viena vrea să continue dialogul cu Moscova, însă consideră că spionajul este inacceptabil, relatează site-ul agenţiei Tass. Ministerul Apărării de la Viena a anunţat vineri că serviciile de informaţii de la Viena au reţinut un colonel austriac în retragere despre care se crede că timp de două decenii a spionat în favoarea Rusiei. Austria a descoperit presupusul spion în urmă cu câteva săptămâni după ce a primit un pont de la un serviciu aliat de informaţii.

Franţa trebuie să fie atentă la activităţile Germaniei şi să nu uite ce s-a întâmplat în războaiele mondiale, avertizează preşedintele SUA, Donald Trump, în timp ce secretarul american al Apărării, James Mattis, a pledat pentru consolidarea NATO, în contextul iniţiativelor de creare a armatei UE. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi Angela Merkel, cancelarul Germaniei, pledează pentru aprofundarea integrării la nivelul Uniunii Europene. Statele Uniunii Europene au stabilit să aloce fonduri suplimentare pentru proiecte militare europene, în contextul ieşirii din Blocul comunitar a Marii Britanii, care se opune oricăror iniţiative ce ar putea conduce la crearea unei armate a UE. Agenţia Europeană a Apărării a decis în 2017 constituirea unui Mecanism pentru Cooperare Financiară ca sursă pentru finanţarea structurilor de apărare ale Uniunii Europene.

Premierul japonez Shinzo Abe a informat miercuri că doreşte să discute cu preşedintele rus Vladimir Putin despre un tratat de pace cu Rusia şi problema nord-coreeană, relatează site-ul agenţiei Reuters. Putin a informat săptămâna trecută că Shinzo Abe i-a transmis acestuia că Tokyo nu poate semna imediat un tratat de pace cu Moscova, fără a rezolva mai întâi problema teritorială.

Coreea de Nord şi-a continuat activiatea nucleară şi dezvoltarea rachetelor chiar şi în urma summitului pe care liderul suprem nord-coreean Kim Jong-un l-a avut în luna iunie cu preşedintele american Donald Trump, au informat miercuri serviciile sud-coreene de informaţii, relatează Yonhap. Mai multe publicaţii au relatat recent că, potrivit unor noi imagini prin satelit, au fost descoperite mai mult de 12 baze de operare anti-rachetă nord-coreene nedeclarate.

Cehia a votat miercuri împotriva semnării acordului Naţiunilor Unite privind migraţia, urmând exemplul Statelor Unite, Ungariei şi Austriei, relatează site-ul agenţiei Reuters. Acordul ONU privind migraţia a fost aprobat în luna iulie de 193 de state membre, cu excepţia Statelor Unite. Acesta a fost stabilit pe fondul unui mare influx de imigranţi în Europa, care provin din Orientul Mijlociu şi Africa.

Statele Unite au impus marţi sancţiuni împotriva a patru persoane care au legături cu reţeaua Hezbollah din Liban, care coordonează activităţile grupului susţinut de Iran în Irak şi l-au numit pe fiul liderului grupului terorist la nivel mondial, relatează Reuters. Departamentul de Stat l-a inclus pe Jawad Nasrallah, fiul liderului Hezbollah, Sayyed Hassan Nasrallah, pe această listă şi l-a descris drept "un lider în devenire al Hezbollah".

Sute de imigranţi din America Centrală care intenţionează să ceară azil în Statele Unite s-au îndreptat marţi spre Mexic, în timp ce armata americana a întărit măsurile de securitate, punând sârmă ghimpată şi ridicând baricade la graniţa cu Mexicul, relatează Reuters. Circa 400 de imigranţi care s-au rupt de caravana principală din Mexico City au sosit marţi cu autobuzul în oraşul de frontier Tijuana, potrivit unui martor al Reuters. Se aşteaptă ca grupurile mai mari să ajungă în zilele următoare, au declarat organizaţiile pentru drepturile omului.

Guvernul Israelului a ajuns, marţi, la un acord de încetare a focului cu mişcarea islamistă Hamas, care deţine controlul asupra Fâşiei Gaza, afirmă surse citate de presa arabă. Confruntările militare între armata israeliană şi organizaţia fundamentalistă Hamas se intensificaseră în ultimele 24 de ore, după o operaţiune israeliană în teritoriul palestinian Fâşia Gaza.

Elena Udrea şi Alina Bica au făcut recurs la Tribunalul Constituţional din Costa Rica, denunţând plasarea în arest preventiv şi cerând eliberarea, afirmă surse citate de presa locală. În recursul adresat instanţei constituţionale, Elena Udrea a invocat imposibilitatea de a-şi primi copilul în penitenciar, din cauza condiţiilor inadecvate. La rândul său, Alina Bica a contestat o serie de condiţii legale referitoare la procedura de extrădare în România, informează site-ul AmeliaRueda.com.

Cancelarul german Angela Merkel a transmis marţi că susţine înfiinţarea unei armate integrate Uniunii Europene, menţionând drept exemplu Primul Război Mondial şi diviziunile care au dus la conflict, relatează Reuters. Preşedintele francez Emmanuel Macron a propus săptămâna trecută înfiinţarea unei armate proprii a Uniunii Europene, pentru a reduce dependenţa de Washington în materie de apărare, denunţând apariţia unor "puteri autoritariste" şi evocând necesitatea apărării Europei de Rusia, China şi chiar Statele Unite.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, intenţionează să discute cu omologul său din Statele Unite, Donald Trump, la summitul G20, despre situaţia Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF), în contextul în care liderul de la Casa Albă a semnalat retragerea SUA din acord, anunţă Kremlinul. Summitul Grupului naţiunilor dezvoltate şi emergente (G20) se va desfăşura în Buenos Aires, Argentina, pe 30 noiembrie - 1 decembrie 2018.

Cancelarul german Angela Merkel a salutat joi acordul privind termenii de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană şi a declarat că statele membre din Blocul comunitar trebuie să se asigure că aceasta este finalizată, relatează site-ul agenţiei Reuters. Merkel a reiterat că atât Marea Britanie, cât şi restul statelor membre UE, vor examina acordul în zilele următoare.

Un strop de cultură. Cea de-a 25-a ediţie a Târgului Internaţional Gaudeamus - Carte de Învăţătură este dedicată de organizatori Centenarului şi celor 9 decenii scurse de la prima emisie a Radio România, aşa că publicul va trebui să facă un adevărat slalom printre manifestări aniversare ca să găsească ce îl interesează. Ediţia a 25-a a Târgului Internaţional Gaudeamus - Carte de Învăţătură este deschisă publicului de miercuri până duminică, între orele 10.00 şi 20.00. Organizatorii au anunţat că se bazează la această ediţie pe 300 de expozanţi, care au programat în jur de 900 de evenimente editoriale şi profesionale, ce se vor desfăşura la standurile târgului.

Scriitorul american de benzi desenate Stan Lee, iniţiatorul unor concepte ale personajelor precum Omul Păianjen, a decedat la vârsta de 95 de ani, informează CNN, ABC News şi agenţia Reuters. Stan Lee şi-a început cariera la Timely Comics în anul 1939. De-a lungul anilor a fost scriitor de benzi desenate, editor, producător, fondator al Editurii Marvel Comics, conturând conceptele personajelor Omul Păianjen (Spider-Man), Omul de Fier (Iron Man) şi Hulk. Stanley Lee s-a născut pe 28 decembrie 1922 în Manhattan (New York), fiind fiul unor emigranţi evrei români.

Deschiderea expoziţiei de pictură "Priviri" a arhitectei Cristina Ţurlea va avea loc pe 20 noiembrie, de la ora 17.30, la Centrul de Cultură Arhitecturală al Uniunii Arhitecţilor din România din Bucureşti, arată un comunicat remis MEDIAFAX. Noua expoziţie de pictură semnată de Cristina Ţurlea alătură discursul plastic de pe pânză limbajului poetic marca Nora Iuga.