Hotararea Guvernului nr. 1210/2003 privind organizarea si functionarea comisiilor de disciplina si a comisiilor paritare din cadrul autoritatilor si institutiilor publice

HOTĂRÂRE nr. 1.210 din 14 octombrie 2003

privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplina şi a comisiilor paritare din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice

EMITENT: GUVERNUL

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 29 octombrie 2003

În temeiul art. 107 din Constituţie, al art. XXIII lit. b) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitatilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea coruptiei, cu modificările ulterioare, precum şi al art. 60 şi al art. 72 alin. (7) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare,

Guvernul României adopta prezenta hotărâre.

CAP. I

Dispoziţii generale

ART. 1

Prezenta hotărâre reglementează modul de constituire, componenta, atribuţiile şi procedura de lucru ale comisiilor de disciplina şi ale comisiilor paritare din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice.

ART. 2

Comisiile de disciplina şi comisiile paritare se organizează şi funcţionează în condiţiile prezentei hotărâri.

CAP. II

Organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplina

SECŢIUNEA 1

Constituirea şi componenta comisiilor de disciplina

ART. 3

(1) În cadrul fiecărei autorităţi şi instituţii publice se constituie, prin act administrativ al conducatorului autorităţii sau instituţiei publice, comisia de disciplina, care cercetează faptele sesizate ca abateri disciplinare şi propune sancţiunile disciplinare aplicabile funcţionarilor publici care le-au săvârşit.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), comisia de disciplina se poate constitui pentru mai multe autorităţi sau instituţii publice în cazul în care, în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice respective, exista mai puţin de 12 funcţionari publici, astfel:

a) din membrii desemnaţi din cadrul instituţiei publice respective şi din cadrul autorităţii sau instituţiei publice în subordinea sau sub autoritatea căreia este organizată potrivit legii;

b) pentru doua sau mai multe consilii locale.

(3) Comisia de disciplina pentru inaltii funcţionari publici se constituie prin decizie a primului-ministru, la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

(4) Comisia de disciplina organizată în condiţiile alin. (2) lit. a) se constituie prin actul administrativ al conducatorului autorităţii sau instituţiei publice căreia îi este subordonata sau sub autoritatea căreia este organizată instituţia publica pentru care nu se poate constitui comisia de disciplina.

(5) Comisia de disciplina organizată în condiţiile alin. (2) lit. b) se constituie ca urmare a stabilirii, prin hotărâre a consiliului local, la propunerea primarului, a reprezentanţilor fiecărui consiliu local în cadrul comisiei de disciplina comune.

ART. 4

(1) Comisia de disciplina este compusa dintr-un preşedinte şi 4 membri titulari.

(2) Comisia de disciplina pentru inaltii funcţionari publici este compusa dintr-un preşedinte şi 6 membri titulari.

ART. 5

(1) Membrii titulari ai comisiei de disciplina constituite la nivelul unei autorităţi sau instituţii publice sunt desemnaţi astfel:

a) 2 membri, de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice;

b) 2 membri, de către organizaţia sindicala reprezentativa a funcţionarilor publici din cadrul autorităţii sau instituţiei publice.

(2) Membrii titulari ai comisiei de disciplina comune pentru mai multe autorităţi sau instituţii publice sunt desemnaţi cu respectarea următoarelor condiţii:

a) comisia de disciplina sa fie compusa dintr-un număr egal de reprezentanţi ai fiecărei autorităţi sau instituţii publice pentru care se constituie;

b) numărul reprezentanţilor desemnaţi de către conducătorii autorităţilor sau instituţiilor publice pentru care se constituie comisia de disciplina sa fie egal cu numărul reprezentanţilor desemnaţi de către organizaţiile sindicale reprezentative ale funcţionarilor publici din cadrul acestor autorităţi sau instituţii publice.

(3) În cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau functionarii publici nu sunt organizati în sindicat, reprezentanţii vor fi desemnaţi prin votul majorităţii funcţionarilor publici din respectiva autoritate sau instituţie publica. Alegerea reprezentanţilor funcţionarilor publici se face prin vot secret.

(4) Pentru fiecare comisie de disciplina se vor desemna cel puţin 2 membri supleanţi, cu respectarea prevederilor alin. (1) şi (2) sau, după caz, ale art. 3 alin. (3).

ART. 6

(1) În cazul comisiei de disciplina constituite la nivelul unei autorităţi sau instituţii publice, desemnarea preşedintelui comisiei de disciplina şi a supleantului acestuia se face de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice în urma consultării cu organizaţia sindicala reprezentativa ori cu functionarii publici din aparatul propriu, dacă aceştia nu sunt organizati în sindicat sau dacă sindicatul nu este reprezentativ. Supleantul preşedintelui comisiei de disciplina nu se desemnează din rândul membrilor titulari sau al membrilor supleanţi ai comisiei de disciplina.

(2) În cazul comisiei de disciplina comune pentru mai multe autorităţi sau instituţii publice, preşedintele comisiei de disciplina şi supleantul acestuia se desemnează în condiţiile alin. (1), pe baza propunerii comune a conducătorilor autorităţilor sau instituţiilor publice sau, după caz, a primarilor unităţilor administrativ teritoriale respective.

(3) Preşedintele comisiei de disciplina pentru inaltii funcţionari publici şi supleantul acestuia se desemnează prin decizie a primului-ministru, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

ART. 7

Nerespectarea procedurii prevăzute la art. 3-6 poate fi atacată potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările ulterioare.

ART. 8

(1) Mandatul preşedintelui şi al membrilor comisiei de disciplina este de 3 ani. Mandatul poate fi reînnoit o singura data.

(2) Preşedintele şi membrii comisiei de disciplina îşi exercita mandatul de la data emiterii actului administrativ de constituire a comisiei de disciplina pana la data expirării duratei acestuia sau înainte de termen, în condiţiile art. 15.

(3) Cu 30 de zile lucrătoare înainte de data expirării mandatului membrilor comisiei de disciplina, se va proceda la constituirea viitoarei comisii de disciplina, în condiţiile prezentei hotărâri.

ART. 9

(1) Pot fi membri în comisia de disciplina numai functionarii publici definitivi care au o probitate morala recunoscuta.

(2) Nu poate fi membru în comisia de disciplina funcţionarul public care se afla în una dintre următoarele situaţii de incompatibilitate:

a) este soţ, ruda sau afin, pana la gradul al patrulea inclusiv, cu conducătorul autorităţii sau al instituţiei publice;

b) este membru al comisiei paritare;

c) a fost sancţionat disciplinar, iar sancţiunea disciplinară nu a fost radiată, în condiţiile legii.

(3) Prevederile alin. (2) lit. b) nu se aplica în cazul autorităţilor sau al instituţiilor publice care au pana la 12 funcţionari publici.

(4) În vederea stabilirii situaţiei de incompatibilitate a unui membru al comisiei de disciplina, acesta va prezenta, la solicitarea conducatorului autorităţii respective, cazierul administrativ şi o copie a dosarului profesional.

(5) Preşedintele, membrii şi secretarul comisiei de disciplina, pentru activitatea desfasurata în cadrul comisiei de disciplina, au dreptul la un spor lunar de 5% care se aplica la salariul de baza al fiecăruia şi se acorda în lunile în care comisia de disciplina îşi desfăşoară activitatea. Sporul se acorda de către autoritatea sau instituţia publica în cadrul căreia este organizată comisia de disciplina.

ART. 10

(1) Poate fi desemnat preşedinte al comisiei de disciplina un funcţionar public definitiv care îndeplineşte următoarele condiţii:

a) este funcţionar public din clasa I;

b) are, de regula, studii superioare juridice sau administrative;

c) are o probitate morala recunoscuta;

d) nu se afla în una dintre situaţiile de incompatibilitate prevăzute la art. 9 alin. (2).

(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) şi b) nu este obligatorie în cazul autorităţilor şi instituţiilor publice care au pana la 12 funcţionari publici.

ART. 11

(1) Mandatul de membru al comisiei de disciplina se suspenda de drept în următoarele situaţii:

a) a fost detaşat în cadrul altei autorităţi sau instituţii publice;

b) a săvârşit o fapta care constituie obiectul sesizării comisiei de disciplina;

c) s-a dispus începerea urmăririi penale impotriva membrului comisiei de disciplina.

(2) Suspendarea mandatului unui membru al comisiei de disciplina se constata prin raportul comisiei de disciplina, care se aduce de îndată la cunostinta persoanei prin al carei act administrativ a fost constituită comisia de disciplina.

ART. 12

(1) Mandatul de membru al comisiei de disciplina se suspenda, la cerere, în următoarele situaţii:

a) se afla în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 9 alin. (2);

b) s-a pronunţat în orice mod cu privire la fapta sesizată, anterior soluţionării cauzei;

c) este soţ, ruda sau afin, pana la gradul al patrulea inclusiv, cu funcţionarul public a cărui fapta a fost sesizată şi se afla pe rolul comisiei de disciplina.

(2) Cererea de suspendare se formulează în scris de orice persoana care poate dovedi existenta situaţiilor prevăzute la alin. (1) şi se înaintează preşedintelui comisiei de disciplina.

(3) În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de suspendare, comisia de disciplina se va pronunţa cu privire la existenta situaţiilor prevăzute la alin. (1), precum şi cu privire la suspendarea mandatului.

(4) Cererea de suspendare se poate formula în scris şi de către membrul comisiei de disciplina aflat în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) şi se înaintează preşedintelui comisiei.

(5) Cererea de suspendare produce efecte după doua zile de la data constatării existenţei uneia dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) prin raportul comisiei de disciplina. Raportul comisiei de disciplina se aduce de îndată la cunostinta persoanei prin al carei act administrativ a fost constituită comisia de disciplina.

ART. 13

Preşedintele comisiei de disciplina va lua măsuri de înlocuire a membrului titular suspendat în condiţiile art. 11 şi 12 cu un membru supleant.

ART. 14

Suspendarea mandatului unui membru al comisiei de disciplina durează pana la încetarea cauzei care a determinat suspendarea.

ART. 15

(1) Mandatul de membru al comisiei de disciplina încetează înainte de termen, în următoarele situaţii:

a) renunţarea la calitatea de membru;

b) a fost suspendat din funcţia publica pe o perioada mai mare de 30 de zile, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare;

c) a fost transferat în cadrul altei autorităţi sau instituţii publice;

d) i-au încetat raporturile de serviciu în condiţiile prevăzute de Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare;

e) i s-a aplicat o sancţiune disciplinară;

f) a fost sancţionat cu închisoare contravenţională.

(2) Cererea de renunţare la calitatea de membru se înaintează preşedintelui comisiei de disciplina şi produce efecte după 5 zile de la înregistrare, dacă preşedintele comisiei de disciplina, de comun acord cu solicitantul, nu a stabilit un termen mai scurt.

(3) Încetarea mandatului de membru al comisiei de disciplina se constata printr-un raport al acesteia, care se aduce de îndată la cunostinta persoanei prin al carei act administrativ a fost constituită comisia de disciplina.

ART. 16

(1) Prevederile art. 11 alin. (1), art. 12 alin. (1), art. 14 şi ale art. 15 alin. (1) se aplica în mod corespunzător şi pentru mandatul preşedintelui comisiei de disciplina. Cererea de suspendare a mandatului preşedintelui comisiei de disciplina şi cererea de renunţare la aceasta calitate se înaintează persoanei prin al carei act administrativ a fost constituită comisia de disciplina.

(2) Suspendarea de drept a mandatului preşedintelui comisiei de disciplina se constata de către persoana prin al carei act administrativ a fost constituită comisia de disciplina. Persoana prin al carei act administrativ a fost constituită comisia de disciplina verifica existenta situaţiilor prevăzute la art. 11 alin. (1) şi emite actul prin care constata suspendarea de drept a preşedintelui comisiei de disciplina.

(3) Cererea de suspendare se formulează în scris de orice persoana care poate dovedi existenta situaţiilor prevăzute la art. 12 alin. (1). Cererea de suspendare poate fi formulată şi de către preşedintele comisiei de disciplina, dacă se afla în una dintre situaţiile prevăzute la art. 12 alin. (1). Cererea de suspendare se adresează persoanei prin al carei act administrativ a fost constituită comisia de disciplina, care verifica dacă în cuprinsul cererii se regaseste vreuna dintre situaţiile prevăzute la art. 12 alin. (1) şi emite actul prin care constata suspendarea preşedintelui comisiei de disciplina.

ART. 17

(1) În cazul suspendării sau încetării mandatului unui membru al comisiei de disciplina, atribuţiile acestuia se vor exercita de un membru supleant.

(2) În cazul suspendării sau încetării mandatului preşedintelui comisiei de disciplina, atribuţiile acestuia vor fi exercitate de supleantul prevăzut la art. 6 alin. (1).

(3) În cazul în care comisia de disciplina nu poate fi constituită prin utilizarea membrilor supleanţi sau, după caz, a supleantului preşedintelui, se va proceda la desemnarea altor membri sau membri supleanţi ori a preşedintelui sau a supleantului acestuia, după caz, în condiţiile prezentei hotărâri.

ART. 18

(1) Comisia de disciplina are un secretar titular şi un secretar supleant, numiţi prin actul administrativ de constituire a comisiei de disciplina, care au, de regula, studii superioare juridice sau administrative. Secretarul titular şi supleantul acestuia nu sunt membri ai comisiei de disciplina.

(2) Prevederile art. 9 se aplica în mod corespunzător şi pentru secretarul titular şi supleantul acestuia.

(3) Secretarul titular şi secretarul supleant ai comisiei de disciplina pentru inaltii funcţionari publici se numesc prin decizie a primului-ministru.

(4) În cazul în care secretarul comisiei de disciplina se afla în imposibilitate de a-şi îndeplini atribuţiile, va fi înlocuit de secretarul supleant.

SECŢIUNEA a 2-a

Atribuţiile şi activitatea comisiei de disciplina

ART. 19

Activitatea comisiilor de disciplina are la baza următoarele principii:

a) prezumţia de nevinovatie, conform căruia se prezuma ca funcţionarul public este nevinovat atât timp cat vinovăţia sa nu a fost dovedită;

b) garantarea dreptului la apărare, conform căruia se recunoaşte dreptul funcţionarului public de a fi audiat, de a prezenta dovezi în apărarea sa şi de a fi asistat de un apărător sau de a fi reprezentat;

c) celeritatea procedurii, care presupune obligaţia comisiei de disciplina de a proceda fără întârziere la soluţionarea cauzei, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate şi a regulilor prevăzute de lege şi de prezenta hotărâre;

d) contradictorialitatea, care presupune asigurarea posibilitatii persoanelor aflate pe poziţii divergenţe de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legatura cu abaterea disciplinară pentru care a fost sesizată comisia de disciplina;

e) proportionalitatea, conform căruia trebuie respectat un raport corect între gravitatea abaterii disciplinare, circumstanţele săvârşirii acesteia şi sancţiunea disciplinară propusă sa fie aplicată;

f) legalitatea sancţiunii, conform căruia comisia de disciplina nu poate propune decât sancţiunile disciplinare prevăzute de lege;

g) unicitatea sancţiunii, conform căruia pentru o abatere disciplinară nu se poate aplica decât o singura sancţiune disciplinară.

ART. 20

Comisia de disciplina are următoarele atribuţii principale:

a) cercetează abaterile disciplinare pentru care a fost sesizată;

b) propune aplicarea uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 70 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare;

c) propune menţinerea, modificarea sau anularea sancţiunii disciplinare aplicate în condiţiile prevăzute la art. 71 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul în care aceasta măsura a fost contestată la conducătorul autorităţii sau instituţiei publice;

d) întocmeşte rapoarte cu privire la fiecare cauza pentru care a fost sesizată, pe care le înaintează conducatorului autorităţii sau instituţiei publice.

ART. 21

Preşedintele comisiei de disciplina are următoarele atribuţii principale:

a) stabileşte locul, data şi ora când au loc şedinţele comisiei de disciplina;

b) conduce şedinţele comisiei de disciplina;

c) coordonează activitatea comisiei de disciplina şi a secretarului acesteia;

d) reprezintă comisia de disciplina în fata conducatorului autorităţii sau instituţiei publice, a altor autorităţi sau instituţii publice, Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, precum şi în fata oricărei alte persoane fizice sau juridice.

ART. 22

Secretarul comisiei de disciplina are următoarele atribuţii principale:

a) înregistrează sesizarea referitoare la fapta funcţionarului public;

b) convoacă, la cererea preşedintelui comisiei de disciplina, membrii comisiei de disciplina, funcţionarul public a cărui fapta formează obiectul dosarului, persoana care a făcut sesizarea şi persoanele care urmează sa fie audiate;

c) redactează şi semnează alături de membrii comisiei de disciplina şi de preşedintele acesteia, procesul-verbal al şedinţelor comisiei de disciplina;

d) redactează şi semnează, alături de membrii comisiei de disciplina şi de preşedintele acesteia, actele emise de comisia de disciplina şi le înaintează conducatorului autorităţii sau instituţiei publice;

e) tine evidentele sesizarilor şi ale rapoartelor şi efectuează alte lucrări necesare în vederea desfăşurării activităţii comisiei de disciplina.

SECŢIUNEA a 3-a

Modul de sesizare şi procedura de lucru a comisiilor de disciplina

ART. 23

(1) Sesizarea îndreptată impotriva unui funcţionar public se adresează comisiei de disciplina din cadrul autorităţii sau instituţiei publice sau, după caz, comisiei organizate pentru autoritatea sau instituţia publica în care acesta îşi desfăşoară activitatea.

(2) În cazul în care sesizarea a fost adresată conducatorului autorităţii sau instituţiei publice ori conducatorului compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public a cărui fapta este sesizată, acesta are obligaţia sa o transmită de îndată comisiei de disciplina competente.

ART. 24

(1) Comisia de disciplina poate fi sesizată de:

a) conducătorul autorităţii sau instituţiei publice;

b) conducătorul compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public a cărui fapta este sesizată;

c) orice persoana care se considera vătămată prin fapta unui funcţionar public.

(2) Sesizarea trebuie sa cuprindă:

a) numele, prenumele, domiciliul şi, după caz, locul de munca şi funcţia detinuta de persoana care a formulat sesizarea;

b) numele, prenumele şi, dacă este posibil, compartimentul în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public a cărui fapta este sesizată;

c) descrierea faptei care constituie obiectul sesizării;

d) arătarea dovezilor pe care se sprijină sesizarea;

e) data şi semnatura.

(3) Sesizarea se formulează în scris şi este însoţită, atunci când este posibil, de înscrisurile care o susţin.

(4) Sesizarea se poate face în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data luării la cunostinta de către persoanele prevăzute la alin. (1), dar nu mai târziu de doua luni de la data săvârşirii faptei care constituie abatere disciplinară.

(5) Indiferent carei autorităţi sau instituţii publice îi este adresată sesizarea, aceasta se depune de către persoana care a primit-o, la secretarul comisiei de disciplina, care are obligaţia sa o înregistreze şi sa o prezinte preşedintelui comisiei de disciplina în termen de maximum doua zile de la data înregistrării.

ART. 25

(1) Preşedintele comisiei de disciplina va fixa de îndată termenul de prezentare şi va dispune citarea funcţionarului public a cărui fapta a fost sesizată şi a persoanelor indicate în sesizare, precum şi a celui care a formulat sesizarea. Citarea se face cu cel puţin 3 zile calendaristice înainte de termenul de prezentare.

(2) Procedura de citare în fata comisiei de disciplina se face prin scrisoare recomandată sau prin înştiinţare scrisă de luare la cunostinta prin semnatura. Procedura de citare este obligatorie pentru fiecare termen fixat de preşedintele comisiei de disciplina.

(3) În cuprinsul scrisorii sau al înştiinţării scrise prevăzute la alin. (2) se indica locul, data şi ora şedinţei comisiei de disciplina.

(4) Pentru primul termen de prezentare în fata comisiei de disciplina, în cuprinsul scrisorii sau al înştiinţării scrise se indica, pe lângă elementele prevăzute la alin. (3), şi obiectul sesizării.

(5) Funcţionarului public a cărui fapta constituie obiectul sesizării i se comunica, sub sancţiunea nulităţii, o copie de pe sesizarea îndreptată impotriva sa. În situaţia în care comisia de disciplina considera ca funcţionarul public poate influenta sau exercita presiuni asupra persoanei care a făcut sesizarea, va păstra confidenţialitatea numelui şi a adresei acestuia pana la data începerii cercetării faptei funcţionarului public.

ART. 26

Funcţionarul public a cărui fapta se cercetează se înfăţişează personal în fata comisiei de disciplina. Funcţionarul public îşi poate exercita dreptul la apărare prin asistarea de către un avocat sau prin reprezentare.

ART. 27

(1) La primul termen de prezentare, comisia de disciplina verifica îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 24.

(2) În cazul în care comisia de disciplina constata ca nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 24 alin. (2) lit. a), c) şi e) sau alin. (4), sesizarea este clasata.

(3) În situaţia în care comisia de disciplina constata îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (2), poate începe cercetarea abaterii disciplinare. În situaţia în care pentru soluţionarea cauzei sunt necesare înscrisuri sau orice alte dovezi, comisia de disciplina solicita persoanelor prevăzute la art. 25 alin. (1) sa le depună pana la următorul termen.

ART. 28

(1) Cercetarea abaterii disciplinare se face cu celeritate.

(2) Activitatea de cercetare a abaterii disciplinare impune:

a) audierea persoanei care a formulat sesizarea;

b) audierea funcţionarului public a cărui fapta constituie obiectul sesizării;

c) audierea oricăror alte persoane ale căror declaraţii pot înlesni soluţionarea cazului;

d) culegerea informaţiilor considerate necesare pentru rezolvarea cazului, prin mijloacele prevăzute de lege;

e) administrarea probelor, precum şi verificarea documentelor şi a declaraţiilor prezentate.

(3) Termenele de prezentare în fata comisiei de disciplina se stabilesc astfel încât sa nu se depăşească de regula o perioada de 7 zile lucrătoare.

ART. 29

(1) Audierea persoanelor prevăzute la art. 28 alin. (2) lit. a)-c) trebuie consemnată în scris într-un proces-verbal, sub sancţiunea nulităţii. Procesul-verbal se semnează de preşedinte, de membrii comisiei de disciplina, de secretarul acesteia, precum şi de persoana audiată.

(2) Refuzul funcţionarului public de a se prezenta la audiere sau de a semna o declaraţie referitoare la abaterile disciplinare imputate se consemnează într-un proces-verbal.

ART. 30

(1) În urma administrării probelor, membrii comisiei de disciplina vor întocmi un referat în care se consemnează rezultatele activităţii de cercetare desfăşurate de comisia de disciplina.

(2) Referatul va fi adus la cunostinta funcţionarului public impotriva căruia a fost formulată sesizarea, precum şi persoanei care a sesizat comisia de disciplina, în vederea formularii unor eventuale obiecţii în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data luării la cunostinta.

(3) În cazul în care persoanele prevăzute la alin. (2) formulează obiecţii, acestea vor fi analizate de comisia de disciplina în termenul fixat de preşedinte, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la înregistrarea lor. Preşedintele comisiei de disciplina poate sa admită sau sa respingă obiecţiile, în tot ori în parte.

ART. 31

(1) Şedinţele comisiei de disciplina sunt publice, cu următoarele excepţii:

a) atunci când funcţionarul public impotriva căruia a fost formulată sesizarea a solicitat în scris ca acestea sa nu fie publice;

b) atunci când preşedintele comisiei de disciplina a solicitat ca acestea sa nu fie publice pentru motive temeinic justificate.

(2) Lucrările fiecărei şedinţe a comisiei de disciplina se consemnează într-un proces-verbal semnat de preşedinte, de membrii şi de secretarul acesteia.

(3) Lipsa nejustificată a persoanelor citate nu impiedica desfăşurarea şedinţelor comisiei de disciplina, dacă citarea s-a făcut cu respectarea cerinţelor prevăzute la art. 25.

ART. 32

(1) În exercitarea atribuţiilor sale, comisia de disciplina întocmeşte rapoarte pe baza concluziilor majorităţii membrilor săi.

(2) Raportul comisiei de disciplina cu privire la cauza cu care a fost sesizată trebuie sa conţină următoarele elemente:

a) numărul şi data de înregistrare a sesizării;

b) numele, prenumele şi funcţia detinuta de funcţionarul public a cărui fapta a fost cercetata, precum şi compartimentul în care acesta îşi desfăşoară activitatea;

c) numele, prenumele, funcţia şi domiciliul persoanei care a sesizat fapta, precum şi ale persoanelor audiate;

d) prezentarea pe scurt a faptei sesizate şi a circumstanţelor în care a fost săvârşită;

e) probele administrate;

f) propunerea privind sancţiunea disciplinară aplicabilă sau, după caz, de clasare a cauzei;

g) motivarea propunerii;

h) numele, prenumele şi semnatura preşedintelui, ale membrilor comisiei de disciplina, precum şi ale secretarului acesteia;

i) data întocmirii raportului.

(3) Opiniile separate, formulate în scris şi motivate, se vor anexa la raportul comisiei de disciplina.

(4) Raportul comisiei de disciplina se înaintează persoanei competente sa aplice sancţiunea, în termen de 3 zile de la data ultimei şedinţe.

ART. 33

(1) Comisia de disciplina formulează propunerea cu privire la sancţiunea aplicabilă, pe baza referatului prevăzut la art. 30.

(2) Comisia de disciplina poate sa propună:

a) sancţiunea disciplinară aplicabilă, în cazul în care s-a dovedit săvârşirea abaterii disciplinare de către funcţionarul public;

b) clasarea sesizării, atunci când nu se confirma săvârşirea unei abateri disciplinare.

(3) La individualizarea sancţiunii disciplinare aplicabile funcţionarului public comisia de disciplina tine seama de:

a) cauzele care au determinat săvârşirea abaterii disciplinare;

b) împrejurările în care aceasta a fost săvârşită;

c) gradul de vinovăţie;

d) gravitatea şi consecinţele abaterii disciplinare;

e) conduita funcţionarului public;

f) existenta unor antecedente disciplinare ale funcţionarului public, care nu au fost radiate în condiţiile legii.

(4) În cazul în care comisia de disciplina propune aplicarea sancţiunilor disciplinare prevăzute la art. 70 alin. (3) lit. b)-d) din Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare, aceasta va propune şi durata acestora şi, după caz, procentul de diminuare a drepturilor salariale.

ART. 34

În cazul în care comisia de disciplina are indicii ca fapta săvârşită de funcţionarul public poate fi considerată infracţiune, propune conducatorului autorităţii sau instituţiei publice în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public sesizarea organelor de cercetare penală. Conducătorul autorităţii sau instituţiei publice va sesiza de îndată organele de cercetare penală.

ART. 35

(1) Actul administrativ de sancţionare a funcţionarului public este emis de persoana competenta, potrivit legii de aplicare a sancţiunilor disciplinare, pe baza propunerii cuprinse în raportul comisiei de disciplina.

(2) Sub sancţiunea nulităţii absolute, în actul administrativ prevăzut la alin. (1) se cuprind în mod obligatoriu:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;

b) precizarea prevederilor din procesul-verbal al comisiei de disciplina;

c) motivele pentru care au fost inlaturate apărările formulate de funcţionarul public în timpul cercetării disciplinare prealabile;

d) temeiul legal în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplica;

e) termenul în care sancţiunea disciplinară poate fi contestată;

f) instanta competenta la care actul administrativ prin care s-a dispus sancţiunea disciplinară poate fi contestat.

(3) Persoana care este competenta, potrivit legii de aplicare a sancţiunilor disciplinare, nu poate aplica o sancţiune disciplinară mai grava decât cea propusă de comisia de disciplina.

(4) Persoana care este competenta, potrivit legii de aplicare a sancţiunilor disciplinare, poate sa aplice o sancţiune mai mica decât cea propusă de comisia de disciplina. În aceasta situaţie persoana care este competenta, potrivit legii de aplicare a sancţiunilor disciplinare, are obligaţia de a motiva aplicarea unei sancţiuni mai mici.

(5) Actul administrativ de sancţionare se emite în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii raportului comisiei de disciplina şi se comunica funcţionarului public sancţionat, în termen de 15 zile lucrătoare de la data emiterii.

(6) Sancţiunile disciplinare se aplica în termen de cel mult 6 luni de la data săvârşirii abaterilor disciplinare.

ART. 36

Funcţionarul public nemulţumit de sancţiunea disciplinară aplicată se poate adresa Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, care, potrivit legii, are legitimare procesuala activa, şi poate dispune efectuarea unui control asupra modului cum autorităţile sau instituţiile publice respecta legislaţia referitoare la funcţia publica şi functionarii publici.

ART. 37

(1) În cazul în care sancţiunea a fost aplicată de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, la propunerea conducatorului compartimentului, potrivit prevederilor art. 71 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare, funcţionarul public poate formula contestaţie la conducătorul autorităţii sau instituţiei publice.

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) conducătorul autorităţii sau instituţiei publice sesizează comisia de disciplina în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării contestaţiei. În acest caz, comisia de disciplina este competenta sa verifice dacă sancţiunea disciplinară a fost aplicată cu respectarea prevederilor art. 70 alin. (4) şi (5) şi ale art. 71 alin. (4) din Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) În funcţie de rezultatul verificărilor prevăzute la alin. (2), comisia de disciplina poate sa propună prin raport menţinerea, modificarea sau anularea sancţiunii disciplinare aplicate. Comisia de disciplina nu poate sa propună o sancţiune disciplinară mai grava decât cea aplicată.

ART. 38

Prevederile art. 32, art. 33 alin. (3), ale art. 35 şi 36 se aplica în mod corespunzător şi pentru situaţia în care comisia de disciplina a fost sesizată în condiţiile art. 37 alin. (2).

CAP. III

Organizarea şi atribuţiile comisiilor paritare

SECŢIUNEA 1

Organizarea comisiilor paritare

ART. 39

(1) Comisiile paritare se constituie în cadrul fiecărei autorităţi sau instituţii publice, cu excepţia celor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, prin act administrativ al conducatorului autorităţii sau instituţiei publice.

(2) Comisia paritara se constituie pentru mai multe autorităţi sau instituţii publice în cazul în care în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice respective exista mai puţin de 12 funcţionari publici, astfel:

a) din membrii desemnaţi din cadrul instituţiei publice respective şi din cadrul autorităţii sau instituţiei publice în subordinea ori sub autoritatea căreia este organizată, potrivit legii;

b) pentru doua sau mai multe consilii locale.

(3) Comisia paritara organizată în condiţiile alin. (2) lit. a) se constituie prin actul administrativ al conducatorului autorităţii sau instituţiei publice căreia îi este subordonata sau sub autoritatea căreia este organizată instituţia publica pentru care nu se poate constitui comisia paritara.

(4) Comisia paritara organizată în condiţiile art. (2) lit. b) se constituite ca urmare a stabilirii prin hotărâre a consiliului local, la propunerea primarului, a reprezentanţilor fiecărui consiliu local în cadrul comisiei paritare comune.

ART. 40

(1) Comisiile paritare sunt compuse dintr-un număr de 4 membri titulari.

(2) Membrii comisiei paritare trebuie sa aibă calitatea de funcţionar public în cadrul autorităţii sau instituţiei publice în care se organizează comisia paritara sau, după caz, în cadrul uneia dintre autorităţile sau instituţiile publice pentru care se organizează comisia paritara.

(3) Membrii titulari ai comisiei paritare constituite la nivelul unei autorităţi sau instituţii publice sunt desemnaţi astfel:

a) 2 membri, de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice;

b) 2 membri, de către organizaţia sindicala reprezentativa a funcţionarilor publici din cadrul autorităţii sau instituţiei publice.

(4) Membrii titulari ai comisiei paritare comune pentru mai multe autorităţi sau instituţii publice sunt desemnaţi cu respectarea următoarelor condiţii:

a) comisia paritara sa fie compusa dintr-un număr egal de reprezentanţi ai fiecărei autorităţi sau instituţii publice pentru care se constituie;

b) numărul reprezentanţilor desemnaţi de către conducătorii autorităţilor sau instituţiilor publice pentru care se constituie comisia paritara sa fie egal cu numărul reprezentanţilor desemnaţi de către organizaţiile sindicale reprezentative ale funcţionarilor publici din cadrul acestor autorităţi sau instituţii publice.

(5) În cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau functionarii publici nu sunt organizati în sindicat, reprezentanţii vor fi desemnaţi prin votul majorităţii funcţionarilor publici din respectiva autoritate sau instituţie publica. Alegerea reprezentanţilor funcţionarilor publici se face prin vot secret.

(6) Reprezentanţii funcţionarilor publici în comisia paritara pot sa fie desemnaţi din rândul funcţionarilor publici aleşi în organele de conducere ale sindicatului reprezentativ sau din rândul reprezentanţilor funcţionarilor publici aleşi pentru negocierea, în condiţiile legii, a acordurilor cu conducerea autorităţii sau instituţiei publice.

(7) Prevederile art. 9 se aplica în mod corespunzător şi membrilor comisiei paritare.

ART. 41

O data cu desemnarea membrilor titulari se desemnează cel puţin 2 membri supleanţi, cu respectarea prevederilor art. 40.

ART. 42

Conducătorul autorităţii sau instituţiei publice va stabili prin act administrativ perioada în care va avea loc desemnarea reprezentanţilor funcţionarilor publici în comisia paritara. Actul administrativ se afişează la sediul autorităţii sau instituţiei publice.

ART. 43

(1) Contestaţiile cu privire la procedura de desemnare a reprezentanţilor funcţionarilor publici în comisia paritara pot fi depuse de orice funcţionar public interesat din cadrul autorităţii sau instituţiei publice respective, în scris şi motivat, în termen de doua zile lucrătoare de la data încheierii procedurii de desemnare.

(2) Conducătorul autorităţii sau instituţiei publice verifica contestaţiile, iar în cazul în care le considera întemeiate anulează rezultatul procedurii de desemnare, dispunând reluarea acesteia.

ART. 44

În urma finalizarii procedurii de desemnare şi a soluţionării contestaţiilor depuse, membrii comisiei paritare sunt numiţi prin actul administrativ al conducatorului autorităţii sau instituţiei publice.

ART. 45

(1) Membrii comisiei paritare sunt numiţi pe o perioada de 2 ani. Mandatul lor poate fi reînnoit o singura data.

(2) Cu 30 de zile lucrătoare înainte de data expirării mandatului membrilor comisiei paritare se va proceda la constituirea viitoarei comisii paritare, în condiţiile prezentei hotărâri.

ART. 46

(1) Preşedintele comisiei paritare se alege, prin votul membrilor comisiei paritare, din rândul acestora.

(2) Preşedintele comisiei paritare are următoarele atribuţii:

a) conduce şedinţele comisiei paritare;

b) coordonează activitatea comisiei paritare;

c) reprezintă comisia paritara în relaţia cu conducătorul autorităţii sau instituţiei publice.

ART. 47

(1) Încetarea şi suspendarea calităţii de membru al comisiei paritare au loc, în condiţiile prevăzute la art. 11 alin. (1), art. 12 alin. (1), respectiv art. 15 alin. (1). În aceste situaţii membrii titulari sunt înlocuiţi cu membrii supleanţi, prin act administrativ al conducatorului autorităţii sau instituţiei publice.

(2) Prevederile art. 14 se aplica în mod corespunzător.

ART. 48

(1) Fiecare comisie paritara are un secretar titular şi un secretar supleant, fuctionar public în cadrul autorităţii sau instituţiei publice pentru care se organizează comisia paritara, care nu sunt membri ai acesteia, numiţi de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice prin actul administrativ de constituire a comisiei paritare.

(2) Prevederile art. 9 se aplica în mod corespunzător secretarului titular şi secretarului supleant ai comisiei paritare.

(3) Secretarul titular al comisiei paritare are următoarele atribuţii:

a) înregistrează cererea de întrunire a comisiei paritare într-un registru special;

b) convoacă, la solicitarea preşedintelui comisiei paritare ori a conducatorului autorităţii sau instituţiei publice, membrii comisiei paritare şi comunica ordinea de zi a şedinţei;

c) pregăteşte desfăşurarea în bune condiţii a şedinţei;

d) întocmeşte, redactează şi semnează alături de membrii comisiei paritare procesul-verbal al şedinţei;

e) redactează avizele emise de comisia paritara şi le înaintează spre semnare membrilor acesteia, în termen de doua zile lucrătoare de la data la care a avut loc şedinţa în care s-a votat avizul.

(4) În cazul în care secretarul titular al comisiei paritare se afla în imposibilitate de a-şi îndeplini atribuţiile, acestea vor fi îndeplinite de către secretarul supleant.

SECŢIUNEA a 2-a

Atribuţiile şi funcţionarea comisiilor paritare

ART. 49

Comisia paritara are următoarele atribuţii:

a) participa, cu rol consultativ, la negocierea de către autorităţile şi instituţiile publice a acordurilor cu sindicatele reprezentative ale funcţionarilor publici sau cu reprezentaţii acestora;

b) participa la stabilirea măsurilor de imbunatatire a activităţii autorităţilor sau instituţiilor publice pentru care sunt constituite;

c) urmăreşte permanent realizarea acordurilor stabilite între sindicatele reprezentative sau reprezentanţii funcţionarilor publici cu autorităţile şi instituţiile publice;

d) întocmeşte rapoarte trimestriale cu privire la respectarea acordurilor încheiate în condiţiile legii, pe care le comunica conducerii autorităţii sau instituţiei publice, precum şi conducerii sindicatelor reprezentative ale funcţionarilor publici.

ART. 50

(1) Comisia paritara se întruneşte la solicitarea:

a) conducatorului autorităţii sau instituţiei publice;

b) preşedintelui acesteia;

c) sindicatului reprezentativ al funcţionarilor publici;

d) majorităţii funcţionarilor publici.

(2) Convocarea membrilor comisiei paritare şi comunicarea ordinii de zi se fac în scris de către preşedintele acesteia, prin secretar, în termen de doua zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de întrunire a comisiei paritare.

ART. 51

(1) Comisia paritara este valabil întrunită în prezenta tuturor membrilor.

(2) În cazul în care, din motive obiective, nu pot fi prezenţi toţi membrii comisiei paritare, şedinţa se amana la o data stabilită de preşedintele acesteia.

(3) În cazul în care nici la data stabilită potrivit alin. (2) nu se pot întruni toţi membrii, comisia paritara se considera valabil întrunită în prezenta a jumătate din numărul membrilor săi, cu respectarea principiului paritatii.

ART. 52

Comisia paritara se întruneşte în şedinţa, în termen de 3 zile lucrătoare de la data comunicării scrise a ordinii de zi de către secretarul acesteia.

ART. 53

(1) Lucrările comisiei paritare se consemnează într-un proces-verbal.

(2) Procesul-verbal al şedinţei comisiei paritare va cuprinde următoarele:

a) data şi ora la care s-a întrunit comisia paritara;

b) ordinea de zi aprobată de membrii comisiei paritare;

c) menţiuni privind respectarea procedurii de convocare a membrilor comisiei paritare;

d) problemele discutate şi soluţiile adoptate;

e) avizul emis de comisia paritara în urma desfăşurării şedinţei acesteia;

f) opiniile separate;

g) numele şi semnatura membrilor care au participat la şedinţa comisiei paritare.

CAP. IV

Dispoziţii tranzitorii şi finale

ART. 54

(1) Mandatul membrilor şi al preşedintelui comisiei de disciplina constituite în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.083/2001 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplina în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, respectiv mandatul membrilor comisiei paritare constituite în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.086/2001 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor paritare, încetează de drept la data constituirii acestor comisii în condiţiile prezentei hotărâri.

(2) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a constitui comisiile de disciplina şi comisiile paritare în condiţiile prezentei hotărâri.

(3) Sesizările aflate pe rolul comisiei de disciplina şi nesolutionate pana la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri vor fi transmise spre rezolvare comisiei de disciplina nou-constituite.

ART. 55

Reprezentanţii organizaţiilor sindicale din cadrul comisiilor de disciplina şi al comisiilor paritare se desemnează cu acordul federaţiei, confederatiei sau, după caz, al uniunii la care sunt afiliate organizaţiile sindicale respective.

ART. 56

Activitatea desfasurata de preşedinţii, membrii şi secretarii comisiilor de disciplina şi ai comisiilor paritare nu constituie situaţie de incompatibilitate.

ART. 57

În situaţia în care şedinţele comisiei de disciplina nu au avut caracter public sau dacă conţin date cu caracter personal, documentele rezultate din activitatea de cercetare desfasurata de comisia de disciplina, cu excepţia raportului privind propunerea de sancţionare, au caracter confidenţial şi se păstrează de secretarul acesteia.

ART. 58

(1) Preşedintele comisiei de disciplina întocmeşte rapoarte de activitate trimestriale cu privire la:

a) numărul faptelor sesizate ca abateri disciplinare;

b) categoriile de funcţionari publici care au comis abateri disciplinare;

c) cauzele şi consecinţele săvârşirii abaterilor disciplinare;

d) sancţiunile disciplinare propuse;

e) numărul de sesizări clasate.

(2) Rapoartele de activitate prevăzute la alin. (1) se înaintează conducatorului autorităţii sau al instituţiei publice în cadrul căreia este constituită comisia de disciplina, iar acesta este obligat sa le comunice Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii.

ART. 59

(1) Numărul şi complexitatea activităţilor corespunzătoare funcţiei publice pe care o deţin functionarii publici care au calitatea de preşedinte, membru şi secretar al comisiei de disciplina se stabilesc proporţional cu complexitatea activităţii desfăşurate în cadrul comisiei de disciplina.

(2) Stabilirea atribuţiilor de serviciu ale funcţionarilor publici care au calitatea de preşedinte, membru şi secretar al comisiei de disciplina se face avându-se în vedere prevederile alin. (1).

(3) În cadrul procesului de evaluare a performantelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici care au calitatea de preşedinte, membru sau secretar al comisiei de disciplina nu este evaluată activitatea desfasurata în cadrul comisiei de disciplina.

(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplica şi preşedintelui, membrilor şi secretarului comisiei paritare.

ART. 60

În cazul în care comisia de disciplina nu respecta termenele de soluţionare a sesizarilor primite, conducătorul autorităţii sau instituţiei publice are obligaţia de a demara procedura de constituire a unei noi comisii de disciplina.

ART. 61

(1) Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi conducătorii compartimentelor în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public a cărui fapta a fost sesizată au obligaţia de a sprijini activitatea comisiei de disciplina pentru soluţionarea cazului.

(2) Compartimentele de resurse umane din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice sunt obligate sa transmită preşedintelui comisiei de disciplina toate documentele solicitate.

ART. 62

În cazul în care pe parcursul activităţii de cercetare desfăşurate de comisia de disciplina, raporturile de serviciu ale funcţionarului public a cărui fapta a fost sesizată se modifica prin transfer, în condiţiile legii, comisia de disciplina va transmite raportul cuprinzând propunerea referitoare la sancţiunea disciplinară aplicabilă conducatorului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public transferat.

ART. 63

(1) Autorităţile şi instituţiile publice vor comunica Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici actul de constituire a comisiei paritare şi a comisiei de disciplina.

(2) Modificările intervenite în componenta comisiei paritare sau în componenta comisiei de disciplina vor fi comunicate Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

(3) Termenul de comunicare este de 10 zile lucrătoare de la data constituirii, respectiv de la data modificării.

ART. 64

În scopul realizării rolului şi atribuţiilor care îi revin, Agenţia Nationala a Funcţionarilor Publici coordonează metodologic, monitorizează, verifica şi controlează aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei hotărâri de către autorităţile şi instituţiile publice.

ART. 65

Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abroga Hotărârea Guvernului nr. 1.083/2001 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplina din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 7 noiembrie 2001, şi Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2001 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor paritare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 710 din 7 noiembrie 2001.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NASTASE

Contrasemnează:

---------------

Ministrul administraţiei şi internelor,

Ioan Rus

Ministru delegat

pentru administraţia publica,

Gabriel Oprea

p. Preşedintele Agenţiei Naţionale

a Funcţionarilor Publici,

Joszef Birtalan,