Section News

Crăciunul în jurul lumii.

Crăciunul în jurul lumii.

Crăciunul, cunoscut și ca Sărbătoarea Nașterii Domnului, este o sărbătoare creștină care reușește să strângă în fiecare an milioane de familii împreună. Povestea nașterii lui Iisus îndeamnă la bucurie și speranță, sentimente ce ne înconjoară cu și mai multă căldură în această perioadă.

La noi, ritualul de Crăciun se cunoaște pe de rost încă de când suntem mici: colindele, cozonacii, sărmăluțele, paharele de vin, familia, prietenii, Moș Crăciun încărcat de cadouri, totul presărat cu multă voie bună. Cu toate acestea, fiecare țară are tradițiile și obiceiurile ei în preajma sfintei sărbători.

În acest articol vom face o călătorie în jurul lumii pentru a vedea cum se manifestă spiritul sărbătorilor în Ajunul Crăciunului. Punctul comun pe care îl vom regăsi în toate este bucuria cu care oamenii îmbrățișează  momentele aproape de cei dragi și căldura familiei reunite în pragul sărbătorilor.

În Anglia, la masa tradițională care are loc pe 25 decembrie nu se mănâncă așa cum știe românul.  La englezi, porcul cedează prioritatea curcanului. Tradiția a fost importată în Marea Britanie din Germania în perioada victoriană, grație prințului Albert, soțul reginei Victoria. La prânz, familia se adună pentru a asculta tradiționalul mesaj de Crăciun al reginei Angliei. Acesta se transmite la ora 15 prin radio, televiziune și mai nou, internet. Primul mesaj de Crăciun televizat al reginei a fost difuzat în 1957, însă această tradiție a început în timpul regelui George V. După cină, aceștia se adună lângă foc pentru a asculta cu plăcere povestea lui Charles Dickens, ”Un colind de Crăciun”. 

În partea cealaltă a globului, în Noua Zeelandă, tradițiile sunt foarte diferite față de ale noastre. Copacul ce este împodobit de Crăciun se numește “Pohntokawa”. Multe persoane în Nouă Zeelandă urmează vechile tradiţii englezești în ceea ce priveşte masă tradiţională: curcan, budincă de stafide şi salate reci. Nimeni nu consideră Crăciunul complet fără prăjitură “Pavlova” - preparată din bezea şi decorată cu kiwi, căpşune şi frişcă. Deoarece foarte mulţi oameni din emisfera nordică trăiesc acum în Nouă Zeelandă, a devenit o obişnuinţă să se serbeze Crăciunul de două ori într-un an - o dată pe 25 Decembrie şi a doua oară în iulie, atunci când este cu adevărat mijlocul iernii.

În Mexic, de exemplu, pentru posadas, copiii şi adulţii se îmbracă precum Maria şi Iosif şi participă la mici procesiuni care au loc în cele 9 zile dinainte de Crăciun. Tradiţia ar trebui să refacă drumul părinţilor lui Iisus spre găsirea unui loc potrivit pentru naştere. În fiecare seară, unul dintre „pelerini” găzduieşte o petrecere la el acasă. Invitaţii trebuie să cânte un cântec prin care cer adăpost, iar gazda le răspunde tot cântând, deschizându-le uşa. La sfârşitul petrecerii se rupe o piñata în formă de stea de Crăciun.

În Puerto Rico sărbătorile se asemeană cu cele din Mexic. Parrada este o tradiţie puertoricană în care grupuri de prieteni şi chiar străini se adună pentru a lua cu asalt casele prietenilor în spiritul bucuriei de sărbători. Unii cântă la instrumente muzicale, cum ar fi chitară, tamburină şi maracas, în timp ce alţii dansează. Toată lumea cântă, iar grupul se face din ce în ce mai mare trecând de la o casă la alta.

Și în Etiopia și Eritrea, Crăciunul este motiv de sărbătoare alături de cei dragi. Ziua de Crăciun este o sărbătoare publică, fiind sărbătorită la 7 ianuarie sau pe 27 Tahsas în calendarul etiopian. Crăciunul se numește Ledet în Eritreea sau Gena în Etiopia.

Întorcându-ne pe meleaguri europene, în Elveția, bătrânul Samichlaus – adică Moș Crăciun – este cel responsabil de aducerea bradului în casele oamenilor. Acest obicei se pastreaza înca din 1775. O altă tradiție a elvețienilor este "Parada ridichilor luminate". 
Copiii, ajutați de părinți, se înarmează cu ustensile specializate și scobesc cu mare grijă câte o ridiche mare de lună, alb-violet, pe care apoi o împodobesc cu diferite crestături și forme (steluțele și brăduții sunt cele mai frecvente decorații).

Acasă la Moș Crăciun însă, în Laponia, Crăciunul este un prilej de a-si aminti de persoanele trecute în neființă, familiile mergând în seara de Ajun la cimitir pentru a aprinde o lumânare în memoria lor. Servită în mod tradiţional între orele 17:00-19:00, în Ajunul Crăciunului, cina tradiţională este formată din şuncă la cuptor, rubarbă, salată de sfeclă roşie şi alte produse similare. Ajunul Crăciunului în Finlanda înseamnă colinde şi cântece de bucurie specifice. În mod oficial, un Crăciun în Laponia se încheie la 13 zile după data de 25 decembrie.

La finalul acestei călătorii în jurul lumii concluzia este simplă: decembrie este cu siguranță luna cea mai frumoasă din an deoarece ne adună împreună, ne amintește cât e de bine să iubești și să fii iubit. Aveți grijă de voi, de prieteni și de familiile voastre.

Sărbători fericite tuturor!

 

© SED LEX 2019 - All rights reserved.